In trenuri mi se intampla chestii ciudate, la care de obicei nu am puterea sa reactionez. De fapt asta-i starea generala din ultimele zile,lipsa de reactie,lipsa de revolta,lipsa unei oarecare opinii,nu ma mai intereseaza.
Alaltaieri citeam pe ultima pagina a unui ziar(care desigur,nu era al meu) urmatorul titlu "Unde ni-s boemii?".Chiar,unde ni-s? Unde ni-s fetele cu plete lungi,cu flori in par care-si pierd vremea prin parcuri si prin anticariate, minunandu-se in fata vreunui lucru frumos si vechi?
Unde ni-s barbosii aiuriti care uita sa coboare din metrou fiindca au ajuns la o parte interesanta a vreunei carti pe care n-ar fi vrut s-o citeasca? Unde ni-s nostalgicii dupa Cenaclul Flacara?
Gandindu-ma la asta,la lipsa de cineasti romani si la lucrurile ciudate pe care le visez in ultimul timp am ajuns la o concluzie.
Acesti oameni dorm,se ineaca in filme si muzica veche,in cafeaua si-n jazzul de dimineata si-n poeziile spaniole si portugheze pana la urmatoarea revolutie care n-are loc pe net.
Eu deocamdata invat
