luni, 29 iunie 2009

Doruri


Citesc jurnale si scrisori cand sunt stresata si imi imaginez ca le citesc in apa. Inchid ochii si vad nisip pe sub apa,pestisori si apoi ma simt ca si cum as fi pupat un delfin. Nu m-am mai simtit asa de ani intregi,de fapt de cand am inceput jurnalu' secret din care citesc chiar acum.

Aici ii pastrez pe tata si pe Marius.Carnetelele din copilarie le-am lasat,impreuna cu ea intr-un apartament de 2 camere in care bunicul imi facea paste cu ardei si imi povestea cum venea "cu ocazie" de la Braila.

Am adunat atatea amintiri cat sa incapa in mii de eternitati,prea multe poate si am furat de la fiecare om cate un zambet.Nu mai stiu cum ii cheama pe unii,si sincer,nici nu ma mai intereseaza.

Pff,am gasit si pagina pe care am scris-o plangand cand am aflat ca Adi avea nush ce pe creier,ce ciudat,abia acum imi dau seama ca mi-e ca un frate.

pe-aici sunt si noptile cu Anca,nopti in care ne hlizeam pana tarziu la televizor,pacat

Foi scrise in acceleratu Cluj-Galati,cred ca printre putinele momente de sinceritate :"Iar am avut emotii" sau "Parca as mai fi stat sa vad cum intoarce capul pentru a mai zabovi un pic pe perna,sa fiu eu aia care se trezeste prima,sau poate care nu adoarme deloc."

Hehe, dau peste o frunza care imi aminteste de primul film al Roxanei, careia daca citeste chestia asta vreau sa stie ca ii multumesc pentru ca mi-a insuflat o dragoste ciudata pentru film, de care inca nu pot sa ma vindec.

Despartiri,planuri esuate,confesiuni,prima plecare cu ale mele(Cristina si Lili),scandal,delasare.Parca prea multa drama si prea mult stres intr-un timp atat de scurt.

Am uitat sa scriu despre ACTIV,plecarile la Bucuresti-what happens in Bucharest stays in Bucharest,despre cum radeam singura in metrou si despre oamenii care astazi ma fac fericita si nu-i frumos din partea mea.

Dupa un an m-am vindecat.

vineri, 26 iunie 2009

Analogii d-astea

Eu cred.
Cred ca proasta.
Cred mult,tare,si afirm raspicat,cred!
Azi cred ca nu sunt nimic mai mult decat un metrou cu pereti de carne si ferestre de suflet.Oamenii se urca in mine,citesc ziare,mananca,se imping si isi fac cu ochiul. Alta fata cu alt gest,nu-s eu aia din oglinda cand zambesc.Milioane de copii francezi urca o data cu mamele lor,cu tatii lor,cu prajiturele si cu baloane si ma mir,ma-nclin si cred. Ma surprind,ma surprinzi. Nu sunt eu,nu esti tu,maaaa!
In sufletul tau se concentreaza alte milioane de suflete cu tentacule,ale mele n-au tentacule.Sau cel putin nu le vad.Ori imi dai oamenii mei inapoi,ori facem jumi-juma,eu iau copiii,tu iei bunicii,dar amandoi impartim prostituatele.BINE?!

trebuia sa scriu asta,ma bantuie tare de tot imaginea

joi, 18 iunie 2009

Lol

Fiindu-mi greu sa stau singura non stop, mi-am creat o mini-me. Astfel,dandu-si seama maxi-me ca e atat de fucked up incat sa debiteze o mini-me,s-a decis sa se impuste.
Autoarea acestui blog e cretina,tembela,mult prea visatoare si,cel mi important,extraordinar de singura.
Deci,beat that!

miercuri, 10 iunie 2009

ars amandi


Mi-as dori ca toti prietenii mei sa fie liberi si sa gaseasca cu gandul,la sfarsitul fiecarei zile, un fluture portocaliu pe perna. Sa nu ia aminte ca-i acolo si ca l-ar putea strivi dar dimineata sa se trezeasca portocalii pe jumatate de fata,si negri pe cealalta. Ar fi toti la fel,toti prietenii mei.

Ai tai ar avea stelute desenate pe frunte sau urechi de elf,ar fi ai tai,fiecare ar sti cine umbla cu cine,cine iubeste pe cine.

La fiecare abatere sa le dispara o portiune din culoare,o bucatica din fata,un gand sau o amintire,sa fie pedepsiti aspru pentru greselile lor,pentru ca nu sunt cum vreau eu sa fie.

Sa se caiasca si sa mearga la scoala pentru prieteni buni, acolo unde inveti cum se comporta un prieten: la cate grade ar trebui sa fie inclinat umarul cand este oferit, cat de calda ar trebui sa fie palma pe care o indrepti pentru a mangaia o suferinta, cat de larg ar trebui sa fie zambetul pe care il afisezi cand il/o vezi si cati mililitri de lacrimi ar trebui varsati pentru ca celalalt sa vada ca suferi alaturi de el.

Elementar este sa apari impreuna cu prietenul tau, sa fiti ingemanati,sa aveti numai amintiri impreuna,rasete si plansete la unison.De fapt...sa apar...asta vreau eu..nu?!

Sa-mi insusesc toate expresiile celuilalt,sa vorbesc despre cum mi-a mers la scoala ca in fata unui televizor,sa ascult gandindu-ma la sosetele atarnate in baie(care sunt de aceeasi culoare ca si cele ale prietenei mele cele mai bune).

De la prietenii mei am mostenit bucatele de suflet, i-am iubit si i-am lasat asa,fiecare la locul lui si nu am spus nimanui prostioarele legate de ei,detaliile cele mai nesemnificative.Mi-as dori sa-i strang in brate pe fiecare in parte(chiar daca unii nu ma lasa) langa un copac,macar asa ar vedea cineva cat de dragi imi sunt.

Am visat prea multe si nu-mi mai amintesc cum sunteti cu adevarat,dar nu-i nimic, nici voi nu mai tineti minte. De la unii n-am cerut lucruri mari, de la altii n-am cerut nimic, in timp ce catorva dintre ei le-am cerut totul. Totul nu inseamna aici chestii materiale,intalniri la ore fixe, ci prilejul de a fi prietena,de a asculta cele mai ciudate detalii, de a vedea cum ati vrea sa fiti cu un om ca mine,asa cum fac si eu la randul meu.

Cu toate astea, un singur om m-a tinut straina in casa lui si mi-a dat prilejul sa-l observ.

Am avut 3 prietene foarte bune la viata mea,si doua m-au dezamagit, cred ca la a 3a incercare am avut noroc.

As vrea ca intr-o zi, intr-o alta coordonata temporala, sa fim iar straini, eu ascultator, tu ofticat/ofticata,sa o luam(iar) de la capat si apoi sa ne ucidem prietenii in chihlimbar,sa-i aducem impreuna si sa fim la fel.

Regatul meu pentru o credinta intr-un oarecare ceva!



Asta explica unele faze,nu?


Obsesie

Da ma,obsesie de un an si un pic...
Nu se mai poate,trebuie sa vad un concert The Others.M-as duce si-n panzele albe(in cazu meu Satu Mare,capatu pamantului) numa ca sa vad trupa asta.
Trupa asta m-a facut sa ma revolt impotriva intregului univers.Cum sa ajungi fix dupa ce au terminat de cantat?Cum sa nu poti sa ajungi la concertele din Bucuresti fiindca is puse joi?JOI!!!CUM?!???Sa-mi explice mie "the Secret" asta....
Am zis ca merge cu mita,cu trezit de dimineata,cu scutiri false,cu nervi de otel,dar NU!NIMIC NU A MERS.
La WASP am ajuns dupa luni intregi de rugi,dupa scandal,alea alea,13 ore in acceleratu foamei,dar am ajuns!!!Dar nu, o trupa romaneasca foarte tare imi da de furca.
MUST SEE THE OTHERS
http://www.myspace.com/theothersthefunk

joi, 4 iunie 2009

kudos

Vamos a la playa, OOOOO!
Cine a zis ca trezitul de dimineata e bun, sa se impuste!
Cu alte cuvinte,maine plec la banchet la ora 7 dimineata...ora pe care n-am mai vazut-o de mai bine de o luna.
Tzol de scandal

miercuri, 3 iunie 2009

din bara-n bara-n gol

Am nevoie de timp,de o carte buna,de oameni care sa comunice,de claritate, de fantezie, de liniste, de mare, de insomnii productive, de filme, de ajutor, de nisip, de legende si cateodata de singuratate.

In urmatoarele 3 saptamani timpul meu pentru altii va fi 0,cu alte cuvinte,dragi cititori care mi-ati furat ore intregi din viata cu probleme "deosebite", de maine nu va voi raspunde la telefon,de maine nu-mi mai pasa cine sunteti,ce vreti si pentru ce ma cautati.Daca vor fi ganduri bune,de la oameni carora chiar le pasa, cu siguranta le voi simti.Daca vreti sa-mi comunicati ceva important,am mail. Nu voi raspunde,dar nu va dispretuiesc intr-atat incat sa nu fiu binevoitoare.

Ne auzim dupa bac,se cerne sita.

Microcosmos